Ziua îmbrăţişării copiilor, a ascultării naturii, ziua caviarului și ziua Nelson Mandela: „Fă ceea ce poți cu ceea ce ai, acolo unde ești”

Ziua mondială a îmbrăţişării copiilor, însoţită de hashtag-ul #GlobalHugYourKidsDay. Îmbrăţişarea ca semn de afecţiune este probabil un obicei cultural şi familial de mii de ani, probabil de la începuturile omenirii, potrivit daysoftheyear.com. Deşi este posibil să fi început ca o modalitate de a împărtăşi căldura corporală, îmbrăţişarea pare a fi, de asemenea, un gest înnăscut pentru a oferi alinare şi a transmite afecţiune. Această zi a fost înfiinţată în Statele Unite, de Michelle Nichols, în 2008, la zece ani după ce fiul său, Mark, a murit de cancer la vârsta de opt ani. Prin această zi ea a dorit să le reamintească părinţilor că perioada copilăriei este efemeră şi că este important să îşi îmbrăţişeze copiii, nu doar astăzi, ci în fiecare zi.

Ascultarea naturii

În fiecare an, la 18 iulie, este marcată Ziua mondială a ascultării (#ListeningDay), creată pentru a atrage atenţia asupra faptului că oamenii trebuie să asculte nu doar ceea ce spun semenii lor, ci şi lumea în ansamblul ei, mediul înconjurător şi sunetele naturii. Studiul ecologiei acustice a început la sfârşitul anilor '60. Denumită şi ecoacustică sau studii ale peisajului sonor, aceasta promovează înţelegerea relaţiei dintre fiinţele umane şi mediul lor înconjurător, în special în ceea ce priveşte sunetele. Astfel, s-a format World Soundscape Project (WSP), dedicat problemelor asociate poluării fonice şi promovării armoniei în mediul sonic. Prima Zi mondială a ascultării a fost celebrată în 2010 şi de atunci este sărbătorită anual. Data de 18 iulie a fost aleasă deoarece este ziua de naştere a compozitorului canadian R. Murray Schafer, unul dintre fondatorii mişcării ecologiei acustice. Fondatorii acestei sărbători încurajează în această zi alocarea unei perioade de timp pentru ascultarea mediului înconjurător, preferabil într-un parc sau o pădure, departe de agitaţia lumii, de zonele urbane şi de tehnologie, evadând prin lumea sunetelor. Totodată, această sărbătoare militează pentru reducerea nivelului poluării sonore.

Ziua caviarului

Caviarul este o delicatesă scumpă, inaccesibilă pentru mulţi, însă cel puţin o dată pe an, la 18 iulie, de #CaviarDay, se încurajează consumul acestor icre, dar şi descoperirea peştilor care le produc şi a modului în care sunt obţinute. Potrivit guinnessworldrecords.com, cel mai scump caviar se numeşte 'Almas' sau 'caviar beluga' şi provine de la un peşte din specia Huso huso, din familia sturionilor. De fapt, caviarul 'Almas' este produs de un sturion albinos cu vârsta cuprinsă între 60-100 de ani, care înoată în sudul Mării Caspice, unde se pare că ar exista mai puţină poluare. Preţul unui kilogram este de aproximativ 34.500 de dolari. În 2013, datele World Wild Found prezentate în cadrul lansării proiectului 'Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al naturii' au arătat că România şi Bulgaria, care erau cei mai importanţi exportatori de caviar provenit de la sturionii sălbatici din zona Dunării, deţineau cea mai mare populaţie naturală la această specie din Uniunea Europeană. Prohibiţia la sturion a fost introdusă în România în 2006, iar în Bulgaria în 2011. Pe lângă Marea Caspică, morunul (Huso huso) trăieşte şi în Marea Neagră şi Marea Adriatică, fiind cel mai mare dintre sturionii din apele noastre. Acest peşte, clasificat de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) ca specie pe cale de dispariţie, trăieşte 30-60 de ani şi chiar mai mult şi poate depăşi 5 metri lungime şi greutatea de o tonă.

În fiecare an, la 18 iulie, este marcată Ziua Internaţională Nelson Mandela. La această dată, în 1918, s-a născut Nelson Mandela, cel care a fost primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud (1994-1999), un luptător în numele democraţiei, al libertăţii şi drepturilor omului, potrivit www.un.org. Din 1942, când şi-a început campania pentru drepturile omului şi până în 1999, când s-a retras de pe scena politică, Nelson Mandela şi-a pus viaţa în slujba umanităţii, ca apărător al drepturilor omului şi al păcii internaţionale. Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, în 1993, alături de fostul preşedinte al Africii de Sud, F.W. de Klerk, Nelson Mandela a primit, de-a lungul timpului, peste 250 de distincţii şi medalii. De aceea, în noiembrie 2009, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a instituit ziua de 18 iulie drept Ziua internaţională Nelson Mandela, în semn de recunoaştere a contribuţiei fostului preşedinte sud-african la cultivarea păcii şi a libertăţii.

A fost pentru prima dată când Organizaţia Naţiunilor Unite a desemnat o zi în onoarea unei persoane. Rezoluţia A/RES/64/13 a recunoscut valorile promovate de Nelson Mandela şi punerea sa în slujba umanităţii, în vederea soluţionării, pe de o parte a conflictelor civile şi, pe de altă parte, de îmbunătăţire a relaţiilor dintre oameni, promovarea şi protejarea drepturilor omului, reconcilierea, egalitatea de gen şi drepturile copiilor şi ale altor grupuri vulnerabile, precum şi în dezvoltarea comunităţilor sărace şi subdezvoltate. Aceasta recunoaşte, de asemenea, contribuţia liderului sud-african la lupta pentru democraţie pe plan internaţional şi promovarea unei culturi a păcii în întreaga lume, se menţionează pe www.un.org. În decembrie 2015, Adunarea Generală a ONU a hotărât extinderea scopului Zilei internaţionale Nelson Mandela, în vederea susţinerii condiţiilor umane în închisori, a creşterii gradului de conştientizare faţă de cei închişi care sunt o parte continuă a societăţii, precum şi aprecierea muncii personalului din închisori, un serviciu social cu o importanţă aparte. Rezoluţia A/RES/70/175 a Adunării Generale a adoptat normele minime standard revizuite pentru tratamentul deţinuţilor, a aprobat că acestea ar trebui să fie cunoscute drept 'Normele Nelson Mandela', în amintirea moştenirii primului preşedinte de culoare al Africii de Sud, care a petrecut 27 de ani în detenţie luptând pentru democraţie şi libertate. Prin această zi se doreşte atragerea atenţiei tuturor asupra importanţei acţiunilor realizate în folosul oamenilor din jur şi a comunităţii, pornind de la ideea că fiecare persoană are puterea de a schimba lumea în bine. Potrivit site-ului oficial al evenimentului, www.mandeladay.com, în 2022 vor fi scoase în evidenţă problemele legate de securitatea alimentară şi schimbările climatice, sloganul fiind 'Fă ceea ce poţi, cu ceea ce ai, acolo unde eşti'. 

Sursă: AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News