Terenurile agricole vor fi însămânțate în viitor cu semințe sintetice sub forma unor capsule

Majoritatea plantelor se înmulţesc prin seminţe, însă există o multitudine de specii a căror reproducere depinde de bulbi, tuberculi sau alte părţi vegetative care se păstrează cu greutate de la un an la altul, iar cultivarea lor nu este la fel de facilă. Drept urmare, seminţele sintetice ar putea fi răspunsul pe care specialiştii îl caută cu privire la înmulţirea unor plante care nu produc în mod natural seminţe.

"Încercăm să dezvoltăm un laborator de microînmulţire, de micropropagare. Acum pregătim spaţiul pentru că noi în cadrul Băncii avem mai multe tipuri de plante care se înmulţesc prin diverse căi. Majoritatea plantelor se înmulţesc prin seminţe, aşa cum ştim cu toţii, însă sunt şi plante care se înmulţesc pe cale vegetativă, fie că vorbim tuberculi, de rizomi, prin butaşi, prin lăstari. Plantele acestea se menţin mai greu. O sămânţă poate fi păstrată în atmosferă controlată o perioadă mai mare de timp şi, sigur, protocolul de păstrare este mai uşor de realizat. Marea problemă o avem însă la plantele care nu se înmulţesc prin seminţe şi sunt multe plante care nu produc seminţe în condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre, iar altele nici pe plan internaţional. Nu cunosc ca undeva în lume, de exemplu, să se producă sămânţă de hrean pe care noi îl păstram pe cale vegetativă", a declarat directorul BRGV, Costel Vînătoru, conform Agerpres. 

Cartoful și leușteanul ar putea fi cultivate cu semințe sintetice 

Printre plantele care nu produc seminţe şi ar putea fi cultivate cu ajutorul celor sintetice se numără leuşteanul şi chiar cartoful.

"Sunt multe plante care nu produc seminţe. Spre exemplu, usturoiul nu se înmulţeşte prin seminţe. Yamul, iaconul, plante care nu au fost cultivate la noi, tarhonul care se înmulţeşte pe care vegetativă şi care nu a fost cultivat în România. Avem şi soiuri româneşti, plecând de la banalul cartof care nu produce seminţe şi se înmulţeşte prin tuberculi, dar sunt multe alte plante. Noi putem vorbi de o premieră, pentru că în România au fost cercetări, dar firave. Am reuşit să obţinem soiuri de leuştean care se înmulţesc prin seminţe, o cultură specifică românilor, o găsim doar într-o zonă a Balcanilor şi foarte puţin în celelalte ţări. Sunt ţări din Europa care nu au auzit şi nu folosesc leuşteanul. La noi este o plantă tradiţională, dar sigur aceasta nu este extinsă pe scară largă pentru că se înmulţeşte doar pe cale vegetativă, prin despărţirea tufei. Am reuşit să obţinem două soiuri, unul omologat şi unul în curs de omologare, care produc sămânţă şi iată putem să le extindem pe cale largă şi să le asigurăm înmulţirea prin seminţe. Avem un soi cu plante care, atunci când sunt mici, sunt uşor roşiatice, iar cel de-al doilea soi prezintă frunzele verzi. Avem soiurile de topinambur, nap, care se înmulţesc prin tuberculi, avem şi soiuri de ceapă care se înmulţesc vegetativ, prin cunoscutul arpagic. Noi nu avem un inventar clar al acestor plante care pot fi introduse în acest program pentru că suntem la început, încercăm acum să conturăm acest laborator", a mai spus directorul BRGV.

O sămânţă sintetică nu ar fi mai mare decât o capsulă, în schimb ar conţine resurse genetice care ar putea da naştere unui număr mare de plante.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News