Telescopul spaţial Cheops, specializat în detectarea exoplanetelor, le-a permis astronomilor să observe pentru prima dată deformarea unei planete - care seamănă cu o minge de rugby - cauzată de efectul de atracţie generat de steaua în jurul căreia orbitează, informează AFP.
Acea exoplanetă, denumită WASP-103b, se află în constelaţia Hercule, la o distanţă de aproximativ 1.800 de ani-lumină de Sistemul Solar.
Astronomii dintr-o echipă coordonată de astrofiziciana portugheză Susana Barros, de la Universitatea din Porto, căutau o planetă extrem de deformată din cauza proximităţii în raport cu steaua sa, a explicat Jacques Laskar, coautor al studiului publicat marţi în revista ştiinţifică Astronomy & Astrophysics.
"Voiam să ştim dacă putem să detectăm forma unei planete observând curba ei de tranzit", adică variaţia de luminozitate a unei stele care se produce atunci când o exoplanetă trece prin faţa ei, a declarat acelaşi astrofizician de la Observatorul Paris-PSL. "Ideea este că atunci când o planetă precum o minge de rugby sau o planetă ca o minge de fotbal trece prin faţa unei stele, nu se obţine aceeaşi curbă de tranzit", a adăugat el.
Deformarea planetei le va oferi oamenilor de ştiinţă şi informaţii despre structura sa internă, telurică sau gazoasă. "Deoarece rezistenţa unui material la deformare depinde de compoziţia lui", a precizat Susana Barros, într-un comunicat publicat de Agenţia Spaţială Europeană (ESA).
Pentru a fi foarte deformată, o planetă trebuie să se afle foarte aproape de steaua sa, pentru a suporta un puternic efect de atracţie, denumit forţă mareică. Este vorba despre aceeaşi forţă pe care o exercită Luna - şi Soarele, într-o mai mică măsură - asupra Terrei, deformând periodic planeta noastră cu câţiva zeci de centimetri. De aici şi celebra formă de "cartof" pe care o are Pământul.
Exoplaneta WASP-103b este remarcabil de apropiată de steaua ei, WASP-103, fiind de aproximativ 50 de ori mai aproape de această stea decât se află Terra faţă de Soare. Din acest motiv, WASP-103b execută o rotaţie completă în jurul stelei sale în doar 22 de ore, comparativ cu cele 365 de zile în cazul Pământului.
WASP-103b suportă astfel o forţă mareică uriaşă, care, fără să o dezintegreze, îi oferă acea formă deosebit de rară, mult îndepărtată de cea a unei sfere.
Astronomii coordonaţi de Susana Barros au putut să determine că deşi WASP-103b are o masă de 1,5 ori mai mare decât cea a lui Jupiter, o planetă gigantică gazoasă din Sistemul Solar, raza ei este de două ori mai mare decât cea a lui Jupiter. "Ea trebuie să fie, deci, foarte 'umflată' din cauza căldurii stelei sale şi, poate, din cauza altor mecanisme", a explicat Susana Barros.
Oamenii de ştiinţă presupun că, la fel ca Jupiter, noua exoplanetă deţine un nucleu solid, înconjurat de un strat lichid, acoperit de o atmosferă gazoasă. Pentru a obţine mai multe detalii, ei mizează pe observaţiile viitoare ce vor fi realizate cu ajutorul telescopului spaţial James Webb.
Autorii studiului speră "să înţeleagă mai bine cum a putut acea planetă să ajungă acolo", a adăugat Jacques Laskar, care se declară convins că această exoplanetă "nu ar fi putut să se nască în acest loc", citează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News
Vezi versiune mobil