Solstiţiul de iarnă, ce marchează începutul iernii astronomice, are loc, în 2023, la 22 decembrie - 5h 27m, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".
La această dată, durata zilei are cea mai mică valoare din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții, valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute.
În tradiția populară, se spune că cerurile se deschid în noaptea solstițiului.
Pe 22 decembrie, avem Solstițiul de iarnă, când Soarele trece în Semnul Capricornului. Vom trece de la energia greu de controlat a Săgetătorului, la cea muncitoare și serioasă a Capricornului. Timp de o lună, putem să începem conversații importante, să facem planuri și să punem bazele unor evenimente mărețe. Este și timpul să acceptăm în mod radical ceea ce merge în viața noastră, dar și ceea ce nu funcționează.
Iată cele mai importante informații!
Ce reprezintă Solstițiul de iarnă?
Solstițiul reprezintă, practic, "soarele nemișcat". Acest eveniment marchează prima zi a iernii astronomice și este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, o consecință a mișcării Pământului în jurul Soarelui.
În ziua în care are loc solstițiul de iarnă în emisfera nordică, în emisfera sudică avem solstițiul de vară. Totodată, Solstițiul se produce când înălțimea Soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sunt minime. Este ziua din an în care lumina zilei are cea mai scurtă durată în emisfera nordică și cea mai lungă durata în cea sudică.
Mai mult decât atât, Soarele parcurge timp de un cercul sferei, numit ecliptică. Atunci când are loc solstițiul de iarnă, Soarele este în emisfera australă a sferei cerești și efectuează mișcarea diurnă cu ecuatorul ceresc, numit și "Tropicul Capricornului".
Legătura dintre Solstițiul de iarnă și Ursidele
În 2022, Solstițiul de iarnă are loc în aceeași perioadă cu ultima ploaie de meteoriți a anului: Urside. Perioada lor de activitate este între 17 și 26 decembrie, cu o perioadă maximă între 22 și 23 decembrie și un număr de 5-10 meteoriți pe oră. Ursidele reprezintă rezultatele particulelor de praf în urma cometei Tuttle, descoperită în 1790.
Referințe și credințe populare despre Solstițiul de iarnă
Conform credințelor populare, înflorește și feriga. Cel care este martor la acest fenomen o să aibă noroc în dragoste și spor în casă.
Există și o referință extrem de veche care vorbește despre Solstițiu sau reîntoarcerea soarelui. Vorbim despre Mesopotamia, atunci când sărbătoarea ținea 12 zile și servea ca ajutor pentru zeul Marduk ca să îmblânzească monștrii haosului pentru încă un an.
Nu în ultimul rând, Solstițiului îi sunt închinate numeroase structuri megalitice pe continente precum Europa, Asia, Orientul Mijlociu și cele două Americi. Dacă facem referire la Europa, amintim de construcțiile din piatră mentite să măsoare poziția Soarelui: Stonhenge, Anglia și Newgrange, Irlanda.
Putem aduce în discuție și păgâni. Pentru ei, Solstițiul reprezintă noaptea în care Marea Zeiță dădea naștere noului Soare și repornea ciclul anotimpurilor. La data solstițiului, romanii îl sărbătoreau pe Mithras, zeul luminii și pe Saturn, zeul recoltelor.
Citește și CINCI lucruri pe care le apreciem la Capricorn, cel mai matur și ambițios semn al zodiacului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News