Rocile lunare colectate de China sunt mai tinere decât mostrele Apollo și nimeni nu știe de ce

Noi analize ale rocilor lunare aduse pe Pământ de misiunea Chang’e 5 a Chinei confirmă că vulcanismul a avut loc mai târziu decât s-a crezut inițial, iar în același timp adâncesc misterele din jurul activității lunare.

Nava spațială Chang’e 5 a Chinei a colectat în jur de 1,73 kilograme de praf și roci lunare dintr-o regiune numită Oceanus Procellarum de pe Lună, în decembrie 2020. Misiunea a avut în vedere această zonă pentru că ar avea cratere cu densitate scăzută, sugerând că este semnificativ mai tânără decât regiunile studiate de misiunile Apollo și Luna (de la sovietici).

Mostrele au fost procesate și catalogate, iar un prim lot de mostre a fost aprobat spre publicare în luna iunie. De atunci, diverse echipe de cercetători au încercat să înțeleagă ce ne pot spune rocile despre Lună și istoria Sistemului Solar.

Motivul pentru care mantaua în acea zonă a Lunii era încă activă

Un prim studiu publicat în revista Science la începutul lunii octombrie a datat mostrele ca având o vechime de 1,97 miliarde de ani. Acum, un al doilea studiu publicat în Nature, a folosit o metodă similară de datare însă pe o mostră diferită, ajungând la o vârstă de 2,03 miliarde de ani. Datele confirmă că activitatea vulcanică avea loc în regiune aproape 1 miliarde de ani mai târziu după ce mostrele colectate de misiunile Apollo și Luna au devenit moarte din punct de vedere geologic.

Aceste descoperiri oferă indicii despre stratul de sub scoarța Lunii. „Asta înseamnă că mantaua a avut suficientă căldură internă în urmă cu 2 miliarde de ani pentru a continua să topească material și să producă bazalt”, a explicat James Head III, profesor de științe geologice la Universitatea Brown și unul dintre autorii primului studiu, potrivit Live Science.

Totuși, motivul pentru care mantaua în această zonă a Lunii era încă activă destul de târziu în istoria sa rămâne un mister. Două noi studii care au analizat compoziția mostrelor colectate de Chang’e 5 contestă teoriile anterioare asupra cauzelor.

Ce înseamnă de fapt toată această incertitudine?

Teoriile existente s-au concentrat pe elementele ce produc căldură, precum potasiu, elemente rare de pe Tera și fosfor, împreună abreviate drept KREEP. Oamenii de știință credeau că acestea ar exista din abundență în zonă, ajutând la generarea de căldură necesară activității vulcanice târzii.

Însă, studiul lui Head și o lucrare nouă din jurnalul Nature au analizat compoziția unei porțiuni din mostrele Chang’e 5 și au găsit un conținut moderat de KREEP, sugerând că materialele nu sunt necesare pentru vulcanismul târziu care a creat aceste roci.

Toată această incertitudine înseamnă că mostrele colectate de misiunea Chang’e 5 ajută la înțelegerea mai completă a vecinului nostru ceresc, scrie Descopera.ro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News