Compozitorul Laurențiu Ganea, specializat în antropologia spațiului sacru și conservarea patrimoniului universal, consideră că sunt încă vii în România cel puțin trei tradiții dacice, sau chiar pre-dacice, care vin din neolitic.
”Avem și în țara noastră tradiția aprinderii unei roți, care este apoi eliberată, aruncată de pe un deal, spune Laurențiu Ganea, întrebat despre tradițiile dacice care se mai păstrează în zilele noastre. Acest obicei nu se întâlnește doar în zona Balcanilor, în România sau Grecia, ci în toată zona levantică. Este legat de un cult solar și de fertilizare, pe care îl vedem și în Egiptul Antic. Mitul solar exista și la egipteni: acea călătorie nocturnă a soarelui, cum o vedem reprezentată în mormintele faraonice, în cea de-a doua sală funerară. Soarele ne părăsea, pleca în acea călătorie nocturnă pe o barcă, iar faraonul era obligat să-și îndeplinească rolul pentru omenire și să călătorească, noapte de noapte, pentru a ajuta Soarele să revină. Erau numeroase piedici peste care trebuia să treacă, trebuia să le înlăture în fiecare noapte, pentru ca Soarele care ne dă viață și permite omenirii să meargă înainte, cât s-o mai putea, să revină”.
Alt exemplu dat de Laurențiu Ganea este Călușul. ”În acest obicei, de sorginte apotropaică, de protejare a comunității de cele rele, alcătuirea Cetei e foarte importantă. Este important Vătaful, cel care conduce, dar și Mutul, cel care depunea un jurământ în fața celorlalți…el nu avea voie să vorbească în timpul Călușului și dacă o făcea era pedepsit cu moartea. Îngroparea și apoi dezgroparea călușului trebuie să fie lângă o apă curgătoare, un izvor, iar activitatea cetei se desfășoară într-o zonă strict limitată, un sat sau un grup de sate. Există și practica de jucare a copilului, a celui bolnav. Era jucat Călușul, pentru vindecare.
În afară de aruncatul roții și cercul călușarilor, avem, din zona acestor mituri solare, chiar pre-dacice, sau neolitice, și hora. Dacă există o colină, hora pleacă de jos, de la baza dealului și urcă spre vârf, așa cum urcă soarele pe cer”, a spus Laurențiu Ganea.
Compozitorul Laurențiu Ganea este licențiat în compoziție la Universitatea Națională de Muzică din București, a absolvit un master în Antropologia spațiului sacru în cadrul Universității Naționale de Arhitectură ,,Ion Mincu" București și un program post-masteral în Conservarea patrimoniului universal (material și imaterial) în Israel. Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, secția muzică simfonică. Lucrările sale au fost prezentate și/ sau premiate în cadrul mai multor festivaluri internaționale din țară și străinătate, în stagiuni ale filarmonicilor. În 2010, a compus o lucrare intitulată ”Buciumul Soarelui și al Lunii”, folosind un text în româna străveche. Lucrarea sa, Cântarea Cântărilor-SHIR HASHIRIM, după textul original, în ebraică, a fost realizată pe parcursul a 12 ani și va fi prezentată în premieră la Festivalul Internațional de Teatru Sibiu 2021, în data de 23 august.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News