Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria, fondat în data de 29 mai 1993 de un grup de intelectuali români cu scopul studierii istoriei, culturii şi vieţii tradiţionale a comunităţii româneşti din statul vecin, a împlinit, azi, 30 de ani de la înfiinţare, a anunţat directorul institutului, Maria Berényi.
'În urmă cu 30 de ani, un grup de intelectuali români din Ungaria, entuziaşti şi inimoşi, şi-au înfiinţat Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria.
Un proiect de mare anvergură intelectuală, care a necesitat un efort enorm şi o perseverenţă ieşită din comun pentru a transforma o idee îndrăzneaţă într-un succes. Iată, au trecut 30 de ani de când ne-am înfiinţat această instituţie cultural-ştiinţifică.
În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, aspiraţia intelectualilor români de pe aceste meleaguri de a-şi înfiinţa un Institut propriu era justificată deja de remarcabilul potenţial creator de care acest colectiv a dat dovadă, parcurgând numărul, calitatea şi diversitatea tematică a lucrărilor publicate până azi.
Prin actul de constituire al Institutului, de fapt am instituţionalizat eforturile disperate ale predecesorilor noştri, care voiau să-şi unească forţele spirituale într-o formă organizată şi legitimă', a arătat Maria Berényi, pe Facebook.
Potrivit directoarei, în cei 30 de ani de existenţă, Institutul a încercat să devină şi să rămână un promotor al căutărilor creatoare, inovatoare a comunităţii româneşti din Ungaria, membrii acestuia depunând eforturi susţinute în scopul cunoaşterii identităţii.
Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria este o instituţie ştiinţifică şi culturală, iar în cadrul acestuia funcţionează patru secţii: etnografie, lingvistică-literatură, istorie şi artă.
Activitatea ştiinţifică depusă de către intelectualii grupaţi în jurul acestui proiect 'constituie una dintre cele mai importante realizări spirituale din ultimele decenii ale comunităţii româneşti din Ungaria', după cum consideră Maria Berényi.
Cercetătorul a arătat că Institutul şi-a orientat activitatea în două direcţii principale: una de cercetare ştiinţifică pe tărâm istoric, demografic, filologic, istorico-literar, lingvistic, etnografic-etnologic, artistic etc., iar alta, de valorificare a rezultatelor cercetărilor din aceste domenii, prin publicaţii periodice proprii şi prin cărţi.
Pe lângă publicaţiile amintite, unde apar scrieri istorice, etnografice, lingvistice şi literare, Institutul a scos de sub tipar, în 1998, volumul Bibliografie.
Lucrarea e concepută ca o bibliografie generală întrunind aproape toate lucrările colaboratorilor, concretizate în cărţi, studii şi articole, apărute în reviste de specialitate, în periodice cultural-ştiinţifice din ţară şi străinătate până la finele anului 1997.
Din anul 1991, cercetătorii români din Ungaria şi-au propus organizarea anuală a câte unui simpozion, ca forum de prezentare şi dezbatere a problemelor principale care preocupă comunitatea românească din Ungaria şi a organizat manifestări omagiale la aniversarea personalităţilor româneşti marcante din Ungaria.
Indiferent de perspectiva din care poate fi privită această perioadă de activitate, a mai arătat Maria Berényi, este cert că acest Institut pentru românii din Ungaria 'a constituit o probă a capacităţii de regenerare etnică şi culturală'.
Sursa: AGERPRES (AS - autor: Dorina Matiş, editor: Karina Olteanu)
Citește și: 29 mai: Ziua internaţională a forţelor ONU de menţinere a păcii
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News