Nutriționistul Mihaela Bilic a dezvăluit cum să facem diferența între "foame adevărată" și "poftă de ceva bun".
"Simțiți brusc nevoia să deschideți frigiderul sau dulapurile și să căutați ceva de mâncare? Respirați câteva secunde și acordați-vă timpul de a analiza această pornire, pentru că nu e întotdeauna legată de o nevoie de nutrienți. Gustările prea dese și ronțăielile dintre mese sunt vinovate de apariția kilogramelor în plus, deci trebuie să învățăm să facem diferența între foamea adevărată și pofta de ceva bun. Doar așa, după ce ne identificăm corect nevoile, putem decide dacă e cazul să mâncăm sau nu. Fără sentiment de vină și fără riscul să ne îngrășăm.", a scris Mihaela Bilic într-o postare pe Facebook.
"Înainte de a duce mâna cu mâncare la gură, răspundeți/gândiți-vă la următoarele întrebări:
V-ați trezit cu noaptea în cap și ați luat micul dejun la 6:00, iar la 11:00 vă lovește dorința de a mânca? Înseamnă că e foame adevărată și e normal să simțiți asta dacă au trecut 4-5 ore de la ultima masă. Orice senzație alimentară apare la 1-2 ore după ce ați mâncat, nu e foame adevărată!
De multe ori situațiile stresante, starea de agitație, anxietatea și nemulțumirea pot genera pulsiuni alimentare. Mâncarea calmează și înlătură energia negativă, ba ține loc chiar și de afecțiune. Dacă aveți poftă de ceva dulce, iar o supă de legume nu vă satisface, înseamnă că nu e foame adevărată!
Pe lângă efectul antistres, mâncarea umple timpul într-un mod plăcut atunci când nu avem nimic de făcut sau, și mai bine, atunci când avem activități neplăcute de făcut. E un fel de evadare, de uitare, de evitare… Atunci când mâncăm ne e bine, chiar dacă asta durează doar câteva minute. Însă cu siguranță nu e vorba de foame.
Epuizarea fizică și oboseala psihică pot provoca nevoia de a mânca pentru a compensa această stare de energie scăzută. Avem de obicei poftă de zahăr sau grăsimi, adică produsele care conțin calorii multe sau cresc rapid glicemia. Nu alimentele rezolvă astfel de situații, ci odihna, relaxarea și o agendă de sarcini mai puțin încărcată.
Dacă masa de prânz este în jur de 13:00 și cina târziu spre ora 20:00, când ajungeți acasă, e normal ca pe la 16:30-17:00 să vi se facă foame. O resimțiți ca o durere de cap, o scădere a puterii de concentrare sau doar o stare de slăbiciune. E vorba de foame și vă puteți autoriza o gustare (un iaurt, un fruct, câteva migdale sau un sandviș mic).
Ați ieșit de la piscină sau de la sală și vă este foame? E normal! Ați tuns gazonul sau ați făcut curățenie prin casă și acum vă e foame? E normal! Orice efort fizic presupune un consum de energie suplimentar pe care corpul îl percepe și care trebuie acoperit/restabilit. Deci atenție, mișcarea nu slăbește decât în condițiile în care nu mâncăm după efort…chiar dacă ne este foame cu adevărat!
Ați trecut prin fața unei brutării sau patiserii și miroase delicios? Ați văzut pe cineva mâncând un preparat care vă place? V-au trecut prin fața ochilor niște poze cu mâncare apetisantă? E normal să credeți că vă este foame! Însă nevoia de a mânca care a fost indusă de stimuli externi (vizuali și/sau olfactivi) nu este niciodată foame, ci doar poftă. E normal să fim pofticioși, deci evitați să aveți în jur ispite alimentare, chiar dacă asta înseamnă să schimbați traseul.
Nevoia de a ronțăi se instalează abrupt, te lovește prin surprindere, în schimb ce foame adevărată are nevoie de timp ca să apară, se instalează progresiv.
Dacă ar fi să dăm o notă pe o scară de la 1 la 10, senzația de foame evoluează de la minim la maxim într-un interval de 4-6 ore. Foame adevărată înseamnă nota 6 și necesită un timp de așteptare de măcar 3 ore de la ultima masă. În schimb pofta apare subit, mai degrabă emoționale decât nutriționale.
Pare complicat să facem diferența dintre foame și poftă? Eu zic că nu. Însă de multe ori suntem prea impulsivi și prea grăbiți să mâncăm, chiar dacă știm cu siguranță că nu e foame adevărată!", a mai scris Mihaela Bilic pe Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News
Vezi versiune mobil