Eşantioanele selenare aduse pe Pământ de sonda chineză Chang'e-5 au aproape 2 miliarde de ani

Prima lucrare ştiinţifică referitoare la eşantioanele aduse de Chang'e-5, intitulată "Vârsta şi compoziţia bazalturilor tinere de pe Lună, evaluate din probele aduse înapoi de Chang'e-5", a fost publicată online, vineri, în jurnalul Science.

Lucrarea a fost semnată de cercetători de la Institutul de Geologie din cadrul Academiei de Ştiinţe Geologice din China şi alte instituţii internaţionale.

Potrivit cercetării, sonda chineză Chang'e-5 a atins solul selenar în regiunea Oceanus Procellarum, care găzduieşte concentraţii ridicate de elemente care generează căldura prin descompunere radioactivă de lungă durată şi care ar fi putut susţine o activitate magmatică prelungită pe faţa apropiată a Lunii.

Datele orbitale indică faptul că lavele bazaltice din Oceanus Procellarum sunt cele mai tinere unităţi vulcanice de pe Lună. Sonda Chang'e-5 a colectat probe din aceste lave bazaltice selenare şi le-a adus pe Pământ.

Oamenii de ştiinţă au analizat două fragmente din eşantioanele aduse de Chang'e-5 şi au identificat minerale comune în bazaltele selenare, cum ar fi clinopiroxen, plagioclază, olivină şi ilmenit, existând şi cantităţi mici de cuarţ şi cristobalit.

Studiul a dovedit că în urmă cu 1,96 miliarde de ani exista încă activitate magmatică pe Lună, oferind dovezi esenţiale pentru studiul evoluţiei satelitului natural al Terrei, a precizat CNSA.

Momentul în care a încetat activitatea magmatică pe Lună este una dintre problemele majore din istoria sa evolutivă.

După analiza compoziţiei chimice a rocilor, s-a descoperit că probele erau cu 1 miliard de ani mai "tinere" comparativ cu rocile colectate anterior de pe Lună, a notat profesorul Alexander Nemchin de la Centrul de Ştiinţe Spaţiale şi Tehnologie din cadrul Universităţii Curtin din Australia, autorul principal al cercetării.

Studii anterioare efectuate asupra eşantioanelor selenare nu au identificat nicio activitate magmatică cu o vechime mai mică de 2,9 miliarde de ani pe Lună.

Gretchen Benedix, coautoare a cercetării, de la acelaşi centru australian pentru cercetări spaţiale a declarat că noile rezultate vor oferi oamenilor de ştiinţă mai multe puncte de calibrare pentru cronologia craterelor, permiţându-le să ajungă la concluzii mai precise şi de o rezoluţie mai bună în ceea ce priveşte vechimea suprafeţelor planetare.

"Aceste rezultate confirmă ceea ce experţii au prezis în urmă cu mult timp pe baza imaginilor obţinute de la distanţă ale Lunii şi suscită întrebări suplimentare cu privire la motivul existenţei acestor bazalturi tinere", a spus Benedix.

Cercetătorii vor încerca mai departe să găsească un mecanism care să explice modul în care această încălzire relativ recentă a Lunii ar fi putut susţine formarea magmelor bazaltice cu temperaturi care depăşesc 1.000 de grade Celsius şi care, în final, îi va ajuta pe specialişti să îmbunătăţească datarea întregului sistem solar.

La 12 iulie 2021, China a livrat aproximativ 17 grame de eşantioane selenare aduse pe Pământ de sonda Chang'e-5 către 13 instituţii care au depus cereri la Centrul pentru explorare selenară şi spaţială al CNSA pentru a utiliza probele în scopuri de ştiinţifice.

Sonda Chang'e-5, cuprinzând un orbitator, un modul de aselenizare, un modul de ascensiune şi o capsulă de retur, a fost lansată pe 24 noiembrie 2020. Capsula de retur a aterizat în regiunea autonomă Mongolia Interioară din nordul Chinei pe 17 decembrie, cu aproximativ 1.731 grame de eşantioane selenare, transmite Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News