Cea mai amplă expoziţie Brâncuși organizată în România în ultimii 50 de ani

Constantin Brâncuși s-a născut pe 19 februarie 1876, în Hobița, județul Gorj. Ora de naștere nu este cunoscută. Deci Soarele se află între semnul revoluționar al Vărsătorului și cel artistic și visător al Peștilor. Luna se afla în Săgetător, făcându-l pe acesta să spargă multiple bariere, fizice sau mentale. Plasarea lui Mercur în Vărsător i-a conferit o viziune aparte asupra oricărui domeniu de care s-a ocupat. Opoziția dintre Mercur și Uranus este vinovată și de modul său neconvențional de a gândi și comunica. 

Expoziţia 'Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale', cea mai amplă expoziţie dedicată marelui artist, organizată în România în ultimii 50 de ani, găzduită la Muzeul Naţional de Artă Timişoara în perioada 30 septembrie 2023 - 28 ianuarie 2024, aduce în atenţia publicului o personalitate emblematică, un reper incontestabil al sculpturii moderne, precum şi un simbol universal. Curatoriată de Doina Lemny, expoziţia găzduită de Muzeul Naţional de Artă Timişoara oferă vizitatorilor diverse etape ale parcursului artistic brâncuşian, reunind împrumuturi de la Centre Pompidou din Paris, Tate din Londra, Fundaţia Guggenheim, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă Craiova şi din trei colecţii particulare, cărora li se adaugă 100 de exponate, 22 de sculpturi, 11 lucrări de grafică, 44 de fotografii, documente şi film.

Cele 100 de opere ale lui Constantin Brâncuşi vor fi dublate de un Catalog comprehensiv îngrijit de către curatoare. La conferinţa de presă dedicată deschiderii expoziţiei, desfăşurată marţi la Banca Naţională a României, ministrul Culturii, Raluca Turcan, a apreciat că evenimentul reprezintă 'un enorm beneficiu pentru publicul din România'. 'Faptul că o parte din operele lui Brâncuşi vor fi expuse în Românie este enorm beneficiu pentru publicul din România şi faptul că lucrări expuse la muzee în străinătate sau în ţară ajung la Timişoara conduce la creşterea accesibilităţii timişorenilor, românilor şi vizitatorilor din alte ţări care vor putea să admire operele lui Brâncuşi', a spus Turcan.

Ea consideră că 'marele nostru sculptor este un creator de miracole, atât prin profunzimea şi simplitatea fiecăreia dintre lucrări, cât şi prin modul unic, universal, dar în acelaşi timp atât de românesc' şi a invitat publicul să viziteze expoziţia Brâncuşi de la Timişoara. 'Şi mi-aş dori foarte mult, foarte mult ca tinerii să cunoască şi să înţeleagă mai bine opera lui Brâncuşi, pentru că fiecare creaţie a marelui nostru sculptor poartă în ea, dincolo de viziunea unică, spiritul profund al României', a mai spus Raluca Turcan. În altă ordine de idei, ministrul Turcan a subliniat că instituţia pe care o reprezintă 'îşi îndeplineşte angajamentele pe care le are faţă de Proiectul Timişoara Capitală Europeană în mod legal'. 'Şi subliniez lucrul acesta, aviz celor care au deschis subiecte false în cadrul acestui eveniment major', a spus Turcan. Curatorul expoziţiei Doina Lemny a afirmat că expoziţia, care nu este una retrospectivă, îşi doreşte să pună în valoare legătura lui Brâncuşi cu ţara lui de origine, constituindu-se într-o 'întoarcere simbolică' a artistului în ţară natală.

Lemny a precizat că în expoziţie se vor regăsi câteva opere simbolice din ţară realizate de Brâncuşi, pentru a arăta în ce măsură a păstrat legătura cu România, precum 'Ecoşeul' sau 'Jupuitul', care nu au mai fost expus niciodată într-o expoziţie, dar şi lucrări excepţionale care nu au mai ieşit niciodată din muzee, precum 'Piatra de hotar' de la Centru Pompidou, care constituie sfârşitul seriei brâncuşiene 'Sărutul', 'Muza adormită' ori cele două 'păsări' 'Măiastra', ca şi o coloană a lui Brâncuşi, Curatorul a mai amintit şi faptul că expoziţia de la Timişoara cuprinde o serie de exponate care ilustrează pasiunea pentru fotografie a lui Constantin Brâncuşi. Directorul Muzeului Naţional de Artă din Timişoara, Filip Petcu, a afirmat că exponatele prezente în expoziţie 'vor fi contextualizate pe parcursul celor 11 săli ale Galeriei muzeale Ioachim Minoia, discursul curatorial urmând să evoce nu doar creativitatea inegalabilă a lui Brâncuşi, ci şi relevanţa sa semnificativă în contextul artei europene moderne, precum şi impactul său asupra artei universale, care a reverberat sonor în posteritate'.

Petcu a precizat că bugetarea expoziţiei din partea Consiliului Judeţean Timiş depăşeşte pentru anul curent suma de 3,1 milioane de lei. Potrivit comisarului expoziţiei, Ovidiu Şandor, preşedintele Fundaţiai Art Encounters, 'valoarea totală asigurată a lucrărilor depăşeşte 500 milioane de euro'. Au fost prezenţi directorul Institutului Francez din Românie, Julien Chiappone-Lucchesi şi preşedintele Consiliului Judeţen Timiş, Alin Nica, acesta din urmă amintind că proiectul aducerii lui Brâncuşi la Timişoara este rezultatul unui parteneriat între mediul privat, autorităţi publice şi vizitatori, bugetul expoziţiei fiind de 1,2 de milioane de euro. Organizatorii îşi propun ca expoziţia să devină un punct de atracţie pentru un public naţional şi internaţional numeros, de-a lungul celor patru luni de expunere.

Demersul este finanţat de Consiliul Judeţean Timiş, principala autoritate finanţatoare, şi co-organizat de Muzeul Naţional de Artă Timişoara şi Fundaţia Art Encounters, în parteneriat cu Institutul Francez din România, care are un rol esenţial în facilitarea împrumuturilor de lucrări de la Centrul 'Pompidou' şi promovarea la nivel european a expoziţiei. Expoziţia beneficiază şi de un site dedicat, brancusi-2023.info, care invită la descoperirea universului brâncuşian, informaţii despre reputata curatoare Doina Lemny şi volumul bilingv român-englez 'Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale' pregătit de către aceasta, articole despre viaţa şi opera artistului.

Sunt prezentate şi informaţii practice legate de bilete, reguli de vizitare, programul de mediere, precum şi echipa proiectului. Expoziţia va fi deschisă de miercuri până duminică între orele 10,00 şi 20,00, organizatorii estimând între 30.000 şi 70.000 de vizitatori. Pot fi achiziţionate următoarele tipuri de bilete: Expoziţia 'Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale' (88 de lei); expoziţia Brâncuşi şi toate celelalte expoziţii MNArT (100 lei), pentru studenţi (cu carnet de student, 22 lei); pentru pensionari (cu talon de pensie, 55 lei). De asemenea, există gratuităţi pentru jurnalişti, presă scrisă şi media (cu acreditare prealabilă), preşcolari şi elevi, precum şi profesorii sau învăţătorii însoţitori (un însoţitor la 10 preşcolari/elevi), angajaţi ai muzeelor publice din România, membri ai asociaţiei ghizilor acreditaţi din Timişoara, membri ai UAPR, persoane cu dizabilităţi şi însoţitorii lor. Toate veniturile rezultate din vânzarea de bilete vor merge către Muzeul Naţional de Artă din Timişoara pentru susţinerea infrastructurii şi a proiectelor acestuia.

Sursă: AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: George Onea)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News