Poate că acum este un imens deșert, însă Marte era cândva atât de umedă încât peisaje întregi au fost conturate de apa curgătoare.
Inundațiile au acoperit suprafața roșiatică, creând prăpăstii și acumulând cantități vaste de sedimente care au schimbat peisajele. Totodată, spre deosebire de conturarea peisajelor de către apă pe Pământ, acest proces s-a petrecut rapid, în intervale de doar câteva săptămâni.
Aceste inundații au provenit din lacuri din craterele marțiene care s-au revărsat, iar acest fenomen era mult mai comun decât am crezut până acum, potrivit unui nou studiu.
„Dacă ne gândim la cât de multe sedimente au fost transportate pe suprafața antică a planetei Marte, inundațiile au fost un proces important la nivel global. Acesta este un rezultat surprinzător pentru că inundațiile au fost considerate foarte mult timp anomalii”, a explicat Tim Goudge, om de știință la Universitatea din Texas, Austin.
În comparație cu Terra, Planeta Roșie este plină de cratere. Asta pentru că procesele precum eroziunea și activitatea tectonică au șters mare parte din craterele de impact de pe suprafața Pământului. Drept rezultat, cele două planete au suprafețe foarte diferite. În cazul lui Marte, abundența craterelor antice a însemnat că, în urmă cu miliarde de ani, atunci când planeta era încă umedă, lacurile în cratere erau foarte comune.
Mai știm că, atunci când aceste lacuri deveneau prea pline, apa spărgea zidurile craterelor și cauza inundații devastatoare în jur. Cercetările anterioare au dezvăluit unele dintre aceste cratere sparte, precum și văile adânci pe care inundațiile le-au creat în peisajul din jur.
Goudge și echipa sa au studiat 262 de lacuri care și-au spart craterele și modul în care acestea au conturat suprafața lui Marte la nivel global, potrivit Science Alert.
Avem deja numeroase imagini detaliate cu suprafața lui Marte. Astfel, avem și hărți cu văile de pe planetă. Cercetătorii au folosit aceste hărți și au clasificat văile râurilor în două categorii: cele conectate fizic la un crater spart și cele care s-au format departe de cratere, sugerând un proces de formare mai gradual.
Mai mult, oamenii de știință au calculat volumul văilor erodate în funcție de adâncime și lățime, măsurători obținute de sateliți, și au făcut o descoperire surprinzătoare.
Sistemul de văi creat de inundațiile craterelor sparte reprezintă doar 3% din lungimea văilor erodate de apă pe suprafața marțiană. Însă, acest 3% era mult mai profund decât alte văi. Spre exemplu, văile inundațiilor cauzate de cratere sparte aveau o adâncime medie de 170,5 metri în comparație cu 77,5 metri în cazul văilor graduale.
Așadar, văile cauzate de inundații ale craterelor reprezintă cel puțin 24% din volumul văilor de pe Marte. Având în vedere că acest efect a fost atât de pronunțat, echipa a descoperit că ar fi putut avea un impact de durată asupra peisajului înconjurător și sistemelor de râuri, în ciuda perioadei scurte a inundațiilor.
Toate aceste cercetări explică unele dintre trăsăturile de topografie ale planetei Marte care sunt de obicei atribuite climei. Această topografie ar putea fi, de fapt, un răspuns la perturbările cauzate de inundațiile provocate de craterele sparte.
De asemenea, studiul arată cât de important este să nu presupunem că procesele de pe Pământ ar avea loc în același mod și pe alte planete. Deși lumile stâncoase ale Sistemului Solar au multe aspecte în comune, diferențele pot fi majore, potrivit Descopera.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News
Vezi versiune mobil