Aritmia cardiacă: mit și realitate

Înainte de asta însă, este bine să clarificăm ce anume înțelegem prin termenul "aritmie".

Pe scurt, o aritmie este o perturbare a ritmului cardiac normal, adică inima pompează sângele mai încet, mai repede sau în mod cu totul neregulat (adică "în afara ritmului").

Aritmiile sunt grupate în funcție de doi factori principali - în funcție de viteza ritmului cardiac și în funcție de locul de apariție. Dacă ritmul cardiac este mai rapid de 100 de bătăi pe minut, este vorba de tahicardie. În consecință, dacă se măsoară o frecvență cardiacă lentă, sub 60 de bătăi pe minut - afecțiunea este descrisă ca bradicardie.

Atunci când aritmia apare în atrii, se numește atrială sau, de asemenea, auriculară. Iar atunci când încălcarea ritmului este înregistrată în ventricule - aritmia este ventriculară.

“Aritmiile afectează doar persoanele în vârstă”

Deși vârsta este un factor de risc pentru unele tipuri de aritmii, acestea pot apărea la orice vârstă, inclusiv la sugari, copii și adulți tineri. Afecțiuni precum defectele cardiace congenitale, dezechilibrele electrolitice și administrarea unei doze greșite de anumite medicamente pot duce la apariția aritmiilor la persoanele tinere. Prin urmare, vârsta nu determină probabilitatea de apariție a unei aritmii.

“Toate aritmiile sunt periculoase sau pun viața în pericol”

Din nou, trebuie remarcat faptul că dezvoltarea unei boli nu trebuie să decurgă întotdeauna în același mod la toţi pacienții. În timp ce unele aritmii, cum ar fi fibrilația ventriculară (o afecțiune în care ventriculii "pulsează" ineficient în loc să pompeze sângele necesar către organism), pot pune în pericol viața și necesită asistență medicală imediată, majoritatea au un prognostic bun și nu prezintă un risc semnificativ pentru sănătate.

Un exemplu de aritmie cu o probabilitate scăzută de complicații este aritmia sinusală, o variație obișnuită a ritmului cardiac normal, caracterizată prin alternarea unor perioade de ritm cardiac încetinit cu perioade de bătăi accelerate. Acest fenomen este mai probabil în cazul persoanelor tinere.

“Consumul de cafeină și aritmiile”.

În primul rând, trebuie remarcat faptul că aici vom vorbi despre aportul zilnic de cofeină în limite acceptabile, nu despre abuzul cantității de cofeină. În consecință, un aport excesiv de cofeină poate agrava aritmiile la unele persoane, dar un consum moderat este în general sigur pentru majoritatea persoanelor cu aritmii.

Cu toate acestea, sensibilitatea la cofeină poate varia de la o persoană la alta, astfel încât cei cu aritmii trebuie să fie atenți la doza zilnică și apoi, dacă este necesar, să reducă consumul zilnic.

“Aritmiile cauzează întotdeauna complicații ale simptomelor ”

Din cauza acestei concepții greșite, pacienții sunt adesea confuzi și nu efectuează examinări preventive. În timp ce unele aritmii pot duce la manifestarea unor simptome precum palpitații, amețeli sau dureri toracice, altele însă pot fi asimptomatice și pot fi detectate abia în timpul examinărilor medicale de rutină sau al testelor de diagnosticare.

Fibrilația atrială asimptomatică este un exemplu de aritmie care uneori evoluează fără o imagine clinică clară. Această afecțiune este caracterizată de un puls accelerat din cauza impulsurilor electrice haotice din atrii. Aceasta duce la contracții slabe rapide și necoordonate.

Cea mai gravă complicație pe care o prezintă fibrilația atrială este apariția unui accident vascular cerebral. Prin urmare, controalele regulate sunt esențiale pentru a identifica și gestiona aritmiile, chiar și în absența simptomelor.

“Aritmiile sunt întâlnite doar la persoanele cu boli de inimă”

Deși bolile cardiace, cum ar fi bolile coronariene sau insuficiența cardiacă, pot crește riscul de apariție a aritmiilor, acestea pot apărea și la persoanele cu inimi normale din punct de vedere anatomic și nedeteriorate. Alți factori de risc, cum ar fi predispoziția genetică, obezitatea, diabetul, fumatul, consumul excesiv de alcool și consumul de stimulente pot predispune la apariția aritmiilor chiar și în absența unei boli cardiace subiacente.

Există numeroşi pacienți cu tulburări de ritm cardiac care nu au nicio boală preexistentă care să afecteze inima. De obicei, în aceste situaţii cauza aritmiei este reprezentată de munca și stilul de viață ale pacientului respectiv, care sunt asociate cu un nivel de stres ridicat.

“Persoanele cu aritmie trebuie să evite exercițiile fizice”

Afirmația este înțeleasă greșit, deoarece persoanele cu aritmie evită orice activitate fizică, iar în realitate, ceea ce ar trebui să facă este pur și simplu să practice activități mai puțin intense. Exercițiile fizice regulate sunt de obicei benefice pentru persoanele cu aritmii, deoarece pot îmbunătăți sănătatea cardiovasculară și bunăstarea generală a organismului. În multe cazuri, specialiștii chiar recomandă exercițiile fizice ca parte a unui plan general de tratament al aritmiei.

Cu toate acestea, este posibil ca tipul și intensitatea exercițiilor fizice să trebuiască să fie adaptate la starea specifică a pacientului și la factorii de risc individuali. Cu toate acestea, este important să consultați un cardiolog înainte de a începe sau de a schimba un program de exerciții fizice dacă aveți o aritmie.

“Aritmiile necesită întotdeauna un tratament invaziv”

Deși unele aritmii pot necesita proceduri invazive, cum ar fi plasarea unui dispozitiv implantabil precum un stent, nu toate aritmiile necesită astfel de intervenții. Multe aritmii pot fi controlate în mod eficient prin modificări ale stilului de viață (cum ar fi reducerea stresului, practicarea de exerciții fizice și dietă echilibrată), medicamente sau tratamente non-invazive, cum ar fi cardioversia (o procedură de readucere a inimii la un ritm normal cu ajutorul unui șoc electric).

După ce am evidențiat și demitizat miturile despre care se discută în mod obișnuit în legătură cu aritmiile cardiace, vom analiza acum câteva „realităţi” care au legătură cu tulburările de ritm cardiac.

„Inima atletului”

Sportivii (în special cei care practică sporturi de anduranță - cum ar fi maratoniștii și cicliștii) prezintă adesea modificări unice în structura și funcția inimii lor ca răspuns la antrenamentele intense. Acest fenomen, cunoscut sub numele de "inima atletului", poate include modificări ale ritmului cardiac, ale dimensiunii și ale activității electrice.

În timp ce aceste adaptări sunt de obicei fiziologice și reflectă o inimă sănătoasă, ele pot imita uneori simptome de aritmie, ceea ce duce la interpretări greșite și la anxietate inutilă.

Emoțiile și ritmul cardiac

Stresul emoțional și emoțiile puternice pot afecta ritmul cardiac și pot provoca aritmii la persoanele mai sensibile. Acest fenomen, cunoscut sub numele de "aritmie emoțională", evidențiază relația complexă dintre inimă și creier.

Tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi meditația și exercițiile de respirație profundă, pot contribui la reducerea riscului de aritmii prin promovarea relaxării și a calmului emoțional.

Aritmia cauzată de tulburările de somn

Tulburările de somn, cum ar fi apneea obstructivă în somn, pot afecta semnificativ ritmul cardiac și pot crește riscul de aritmii. Apneea obstructivă în somn este o tulburare caracterizată prin pauze repetate de respirație în timpul somnului. Ca urmare, aceasta duce la o lipsă de oxigen, la activarea ulterioară a sistemului nervos simpatic și la apariția tulburărilor metabolice. Toate acestea pot duce la apariția unor modificări aritmice.

Tratamentul tulburărilor de somn este esențial pentru a îmbunătăți stabilitatea ritmului cardiac și pentru a reduce riscul de complicații legate de aritmie.

Managementul stresului

Practicarea tehnicilor de reducere a stresului, cum ar fi meditația, yoga sau relaxarea, poate contribui la atenuarea efectelor fiziologice ale stresului asupra inimii și la reducerea riscului de aritmie.

Renunțarea la fumat

Fumatul este un factor de risc semnificativ pentru apariţia bolilor cardiovasculare și aritmiilor. Renunțarea la fumat îmbunătățește sănătatea generală a organismului.

Tratarea bolilor care ajută la prevenirea apariţiei aritmiilor

Tratamentul eficient al unor boli precum hipertensiunea arterială, diabetul, hipertiroidismul și apneea obstructivă a somnului prin medicație, modificări ale stilului de viață și monitorizare medicală regulată pot ajuta la prevenirea aritmiilor asociate cu aceste comorbidități.

Somn suficient

Acordarea priorității unei durate și calități adecvate a somnului, în funcție de vârsta individului, sprijină sănătatea cardiovasculară generală și reduce riscul de aritmii asociate cu tulburările de somn sau cu privarea de somn.

Măsurarea tensiunii arteriale

Pe lângă sfatul de a urma un stil de viață mai sănătos, ne putem evalua sănătatea cardiovasculară și o putem monitoriza zilnic prin măsurarea corectă a tensiunii arteriale.

Un tensiometru de încredere este tot ce ne trebuie, iar un bun exemplu în acest sens este tensiometrul SENDO One – „Votat Produsul Anului 2023” în categoria tensiometre de către consumatorii români. Acesta garantează precizie clinică la domiciliu, are funcţie specială de detectare a aritmiilor, poate fi folosit de către 2 persoane datorită memoriei separate pentru doi utilizatori şi este validat clinic de Societatea Europeană de Hipertensiune.

Avantajul tensiometrului SENDO One este că este complet automat și facilitează complet procesul de măsurare, reducându-l la simpla plasare a manșetei pe bicepsul brațului și la apăsarea unui buton.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News