CERN ajunge la cea de-a 70-a aniversare

Autorul articolului: Alexandra-Valentina Dumitru |
Data actualizării: | Data publicării:
| Categorie: Actualitate
Pixabay.com
Pixabay.com

Anul acesta, va avea loc cea de-a 70-a aniversare a CERN! Iată care vor fi activitățile de celebrare!

Cea de-a 70-a aniversare a CERN va fi celebrată în 2024. Pe tot parcursul anului, numeroase evenimente şi activităţi vor evidenţia trecutul bogat al laboratorului, dar şi viitorul său strălucit, oferind o viziune asupra complexului său excepţional de acceleratoare de particule, pentru a explora şi mai departe compoziţia şi funcţionarea Universului, pentru încă 70 de ani, informează site-ul Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN).

Înainte ca programul complet al celebrărilor să fie publicat, pe 30 ianuarie va avea loc primul eveniment, 'Unveiling the Universe', la Portalul ştiinţei de la CERN.

Evenimentul respectiv, care va combina ştiinţa, arta şi cultura, va trece în revistă cei 70 de ani de descoperiri ştiinţifice de la CERN şi va evidenţia numeroasele mistere care continuă să învăluie Universul. Artişti şi oameni de ştiinţă vor celebra creativitatea, curiozitatea, imaginaţia şi inspiraţia de care omul a dat dovadă şi continuă să dea dovadă pentru a-şi aprofunda cunoştinţele şi înţelegerea asupra marilor enigme ale Universului, de la prima miliardime de secundă după Big Bang şi până la invizibilul Univers întunecat.

Ziua de 30 de ianuarie va începe prin prima ediţie a 'Summitului artelor şi ştiinţelor' la CERN, pe durata căruia artişti şi cercetători de renume vor examina provocările şi oportunităţile unei colaborări între artă şi ştiinţă.

Realizările permise de abordarea inovatoare de la CERN în materie de artă şi de creativitate vor fi evidenţiate cu ajutorul programului 'Arts at CERN'.

Seara va fi dedicată discuţiilor între cercetători emeriţi din diverse generaţii, cum ar fi David Gross, Djuna Croon, Gian Francesco Giudice şi Tara Shears, cu privire la dezvoltarea cunoştinţelor în domeniul fizicii particulelor şi la rolul jucat de CERN în acest domeniu.

Evenimentul va include şi vizitarea unei expoziţii artistice, 'Explorer l'inconnu', la Portalul ştiinţei de la CERN, apoi se va încheia prin 'Enigma', un spectacol de sunet şi imagine.

Sursa: AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu)

Iată câteva fapte surprinzătoare despre proiectele ambițioase ale CERN!

1. Marele Accelerator de Hadroni este mai rece decât spațiul cosmic
Pentru a fi preciși, temperatura sa este de 1,9 K (-271,3°C), aproape de zero absolut. Un sistem de răcire criogenic menține această temperatură extrem de scăzută în beneficiul electromagnetelor supraconductoare, care propulsează fascicule de protoni unul spre celălalt într-un buclă situată la 100 de metri sub pământ.

2. World Wide Web s-a născut la CERN
Nimeni nu știe unde va duce cercetarea fundamentală. În mod cunoscut, Tim Berners-Lee a inventat World Wide Web în 1989 la CERN, ca un instrument pentru a permite oamenilor de știință din întreaga lume să împărtășească date.

Instrumentele complexe dezvoltate pentru fizica particulelor, la CERN și în alte facilități similare, au generat numeroase alte utilizări, inclusiv scanările PET, cel mai comun instrument folosit pentru diagnosticarea cancerului.

CERN își împărtășește cunoștințele în mod deschis. Gianotti a folosit analogia istoriei luminii pentru a explica rolul cercetării științifice fundamentale, deschise și fără un final prestabilit: dacă ne-am fi concentrat doar pe argumentul de afaceri pentru lumânări mai mari și mai luminoase, nu am fi făcut niciodată saltul transformator la iluminatul electric.

3. CERN costă echivalentul unui cappuccino pe an per european
Știința la această scară nu este ieftină: bugetul anual al CERN pentru 2016 a fost de 1,1 miliarde de euro. Cu toate acestea, în calitate de italiană, Gianotti dorește să pună acest lucru în contextul unui cappuccino spumos. Mai important, ea explică că raționamentul merge dincolo de aspectele economice, citând o discuție din anii '70 între Bob Wilson, fondatorul Laboratorului Național de Acceleratoare Fermi - o organizație similară cu CERN - și Congresul SUA. Întrebat, "Ce va contribui laboratorul dvs. la apărarea SUA?", el a răspuns: "Nimic, dar va face ca apărarea să merite".

4. Pe lângă faptul că inspiră pasionații de știință, marea știință a intrigat și marile afaceri
La CERN, peste 12.500 de oameni de știință din peste 110 naționalități colaborează, lucrând într-o cultură în care autoritatea provine din contribuțiile intelectuale în loc de ierarhie, iar colegii împărtășesc în general un scop comun. Mai mult, colaborarea este necesară la o scară gigantică pentru a construi ceva precum detectorul CMS, care cântărește mai mult decât Turnul Eiffel, este conectat cu 3.000 de kilometri de cabluri și include componente construite de sute de firme de pe cinci continente.

5. Dar chiar și cel mai mare experiment științific din lume poate fi oprit de jderi
Da, jderi. În aprilie 2016, Marele Accelerator de Hadroni a rămas fără curent după ce un rozător viclean a mușcat prin cablurile electrice. Acest incident a urmat unei nefericite întâmplări din 2009, când o pasăre a lăsat să cadă un bucată de baghetă pe echipamentul electric și a cauzat o întrerupere de curent. Cele mai mari realizări umane se pot confrunta cu cele mai banale provocări.

Citește și Fundaţia Regală Margareta a României anunță: Aproape 12.000 de seniori au sunat în 2023 la Telefonul Vârstnicului.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News

Articole similare
Cele mai noi articole
Trend - Top citite
Get it on Google Play




pixel