4 martie: Ziua mondială a obezității și 46 de ani de la cutremurul din 1977

În prezent, obezitatea este considerată o epidemie globală şi reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale sistemului actual de sănătate la nivel mondial, întrucât este provocată de factori multipli, unii fiind în afara controlului nostru - factori genetici, hormonali sau de mediu. Totodată, obezitatea este declarată drept boala cronică, având complicaţii metabolice sau non-metabolice, care trebuie evaluate, monitorizate şi tratate de echipe de medici multidisciplinare, notează site-ul https://www.despreobezitate.ro/.

Potrivit specialiştilor, obezitatea este una dintre cele mai mari provocări ale sănătăţii publice din secolul XXI, prin triplarea prevalenţei în multe ţări încă din anii 1980; sporirea în continuare a ratei celor afectaţi, în special, în rândul copiilor; provocarea dizabilităţilor fizice şi problemelor psihologice; dezvoltarea bolilor netransmisibile - cardiovasculare, cancer şi diabet, menţionează site-ul https://ansp.md/.

"Consumul excesiv de alimente cu conţinut ridicat de zahăr şi calorii, inclusiv al băuturilor carbo-gazoase sau îndulcite, contribuie la creşterea în greutate, apariţia diabetului zaharat de tip 2, a bolilor cardiovasculare, inclusiv a bolii hipertensive, a unora dintre tipurile de cancer, a bolilor digestive cronice, iar pentru a inversa această tendinţă sunt necesare intervenţii eficiente de sănătate publică, cu implicarea altor autorităţi şi implicarea industriei alimentare", conform site-ului amintit.

Potrivit statisticilor, peste 800 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de obezitate şi se estimează ca obezitatea infantilă să crească cu 60% în următorul deceniu, ajungând la 250 de milioane până în 2030, notează site-ul https://www.despreobezitate.ro/

Potrivit OMS, în cazul în care nu vor fi luate măsuri eficiente pentru prevenire şi tratament, către anul 2025 mai mult de 50% din populaţia lumii va fi obeză. Supraponderabilitatea şi obezitatea constituie acumulări anormale sau excesive de grăsimi, iar indicele de masă corporală (IMC - raportul greutăţii în kg la pătratul înălţimii în metri) se utilizează pentru clasificarea excesului de greutate şi a obezităţii la adulţi.

Scăderea cu doar 5% a excesului ponderal poate îmbunătăţi starea de sănătate şi poate reduce complicaţiile date de greutate - boli cardiovasculare, diabet zaharat tip 2, boli osteoarticulare, apnee în somn, boli digestive, depresie, tulburări cognitive, precizează site-ul https://www.reginamaria.ro.

Excesul de greutate şi obezitatea pot fi prevenite, în primul rând, prin alimentaţie, evitând dulciurile concentrate, sucurile carbogazoase, mâncarea de tip fast-food, produsele procesate cu conţinut ridicat de zahăr şi grăsimi, alegând consumul de legume si fructe, de cereale integrale, practicarea de activităţi fizice (60 de minute pe zi pentru copii şi 150 de minute pe săptămână pentru adulţi), mai notează site-ul https://ansp.md.

Sursa AGERPRES

Cutremur 1977: 46 de ani de la puternicul seism din 4 martie

Cutremurul din 4 martie 1977, produs la ora 21.21, a avut o magnitudine Mw (magnitudine-moment) de 7,4 şi s-a produs la o adâncime de 94 km, se aminteşte într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) din 25 februarie 2022. Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi, potrivit comunicatului menţionat.

Vezi şi: CUTREMUR 4 martie 1977. Aspectele astrologice care au avut loc

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News