Pe 20 decembrie, în cultura românească, are loc sărbătoarea Ignatului, zi în care în mediul rural se sacrifică porcul pentru a obține carnea folosită în festivitățile următoare. Cu toate acestea, în aceeași zi este și prăznuit Sfântul Ignatie Teoforul, un martir important al bisericii. Să vedem cine a fost acest Sfânt și ce tradiții sunt asociate în perioada premergătoare Crăciunului!
În comunitățile rurale unde tradițiile românești sunt încă respectate, 20 decembrie marchează Ignatul sau ziua tăierii porcului. Această zi este dedicată Sfântului Mucenic Ignatie Teoforul și evidențiază un amalgam de practici, îmbinând tradițiile creștine cu cele păgâne.
Ritualul tăierii porcului, vechi și plin de semnificații, amintește de vechile jertfe către zei din antichitate. Ignatul este asociat cu sacrificarea porcului și se consideră că aceasta este singura activitate permisă în această zi. Activități precum curățenia casei, spălatul sau cusutul sunt lăsate deoparte. Conform tradiției, sacrificarea porcului poate începe doar la ivirea zorilor și trebuie să se încheie înainte de apusul soarelui.
Se mai spune că Sfântul Ignatie este cel care anunță porcii despre soarta lor, astfel încât animalele par să simtă cu o zi înainte că vor fi sacrificate sau, uneori, își pierd vocea.
Acest ritual se intersectează cu sărbătoarea Sfântului Ignatie din calendarul creștin ortodox. Numele nu este întâmplător, deoarece "Ignis" înseamnă "foc", o referire la arderea porcului în această zi. Sfântul Ignatie a trăit în timpul Împăratului roman Traian și a fost aruncat în arena cu lei din cauza predicării legilor Evangheliei.
În prezent, Ignatul sau tăierea porcului reprezintă un moment de întâlnire a întregii familii și pentru copii este o ocazie de distracție și relaxare. De obicei, bărbații se ocupă de sacrificarea porcului, în timp ce femeile se ocupă de procesul de tranșare și împărțire a cărnii care va fi pregătită pentru sărbători.
După sortarea și tranșarea cărnii de porc, gospodinele pregătesc o masă consistentă cunoscută sub numele de "pomana porcului", la care participă toți cei care au contribuit la sacrificarea animalului. Se pregătește carne prăjită, tăiată din diverse părți ale porcului, care se servește alături de mămăligă și murături. Din restul cărnii se prepară diverse bunătăți pentru masa de sărbători, cum ar fi șunca, cârnații, tobă, caltaboși sau lebăr. O parte se păstrează în congelator și se consumă în următoarele luni.
Conform calendarului ortodox, în această zi de sărbătoare există dezlegare la consumul de ulei și vin.
Citește și SUPERSTIȚII faimoase ale lumii și ale celebrităților.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News
Vezi versiune mobil