Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare. Iată ce reprezintă data de 15 februarie:
Ziua mondială a hipopotamilor (#WorldHippoDay), marcată pe 15 februarie, este un prilej de a aprecia aceste creaturi masive, care petrec mult timp în apă.
Potrivit experţilor, specia a evoluat în Africa cu circa 8 milioane de ani în urmă. Deşi aparent seamănă cu caii şi porcii, aceste mamifere semiacvatice sunt de fapt înrudite îndeaproape cu balenele, delfinii şi marsuinii. În prezent, hipopotamii trăiesc în ţări precum Zambia şi Tanzania.
În 2006, Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) a clasat hipopotamii drept specie vulnerabilă după ce a stabilit că populaţia a scăzut cu până la 20% în ultimele două decenii. Seceta a dus la pierderea habitatului, vânătoarea şi braconajul hipopotamilor pentru carne şi dinţii din fildeş reprezentând de asemenea o mare ameninţare.
În greaca veche, cuvântul hipopotam înseamnă cal de apă, un nume potrivit pentru aceste fiinţe care îşi petrec cea mai mare parte în apă, dar care, în mod surprinzător, nu ştiu să înoate. Hipopotamii îşi pot ţine respiraţia sub apă până la cinci minute. Unul dinte motivele pentru care hipopotamii petrec atât de mult timp sub apă este pentru a-şi proteja pielea de razele soarelui. Le place totodată să se tăvălească prin nămol întrucât îi ajută să se răcorească.
Hipopotamii sunt recunoscuţi pentru masivitatea lor (un exemplar poate cântări 1.300 de kilograme), dar şi pentru viteza de deplasare - pot alerga cu circa 30 de kilometri pe oră. Înzestraţi cu colţi masivi şi cu o natură agresivă, hipopotamii sunt animale foarte periculoase: ucid circa 500 de oameni în fiecare an în Africa.
Ziua pentru aprecierea persoanelor celibatare (#SinglesAwarenessDay), celebrată după Ziua Sfântului Valentin, este un prilej de celebrare şi apreciere a celor care nu se află într-o relaţie. A fi celibatar nu este neapărat o lipsă de opţiuni, ci mai degrabă o alegere, aceea de a nu-ţi lăsa viaţa să fie definită de statutul relaţional.
Dacă cei care se află într-o relaţie au şansa de a experimenta bucuriile Zilei Sfântului Valentin, de ce nu ar putea şi celibatarii să se bucure de o zi a lor? Este de asemenea o zi propice recunoaşterii altor forme de afecţiune, cum ar fi cea între membrii unei familii sau între prieteni, precum şi dragostea de sine. O astfel de sărbătoare îşi propune să ne aducă aminte că nu trebuie să fii într-o relaţie ca să celebrezi viaţa şi că secretul fericirii este abilitatea de a fi împăcat cu tine însuţi.
Bomboanele gumate prezintă o textură gelatinoasă similară oarecum cu jeleul, dar mult mai densă. Sunt comercializate într-o varietate de culori şi de arome, de la cireşe, lămâie şi strugure la lemn dulce, iar ziua de 15 februarie le este dedicată (#GumdropDay).
Bomboanele gumate au fost inventate se pare de Percy Trusdale în 1801. Sintagma bomboane gumate datează din anii 1850, când a fost menţionată în Illinois State Chronicle, într-un articol despre un magazin de dulciuri deţinut de George Julier.
Ziua naţională a lecturii este marcată, începând din anul 2022, la data de 15 februarie.
La 14 iunie 2021, Senatul a adoptat, în unanimitate, o propunere legislativă depusă în luna martie 2021 de deputatul liberal Sebastian Burduja, şi semnată de 22 de deputaţi PNL, un deputat USR-PLUS şi doi senatori PNL, prin care se instituie Ziua naţională a lecturii pe data de 15 februarie. For decizional, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege la 21 decembrie 2021, potrivit site-ului www.cdep.ro. În data de 14 ianuarie 2022, a fost promulgată de către preşedinte ţării Legea privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua naţională a lecturii, menţionează www.presidency.ro.
În expunerea de motive, iniţiatorul legii a subliniat situaţia din România şi motivele pentru care era necesară o propunere de încurajare a cititului. A fost aleasă data de 15 februarie pentru Ziua naţională a lecturii deoarece reprezintă ziua de naştere a două mari personalităţi ale României: Titu Maiorescu şi Spiru Haret.
"Cu prilejul Zilei naţionale a lecturii se pot organiza activităţi culturale, sociale şi educaţionale prin care se evidenţiază importanţa lecturii, în special în formarea copiilor şi tinerilor. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, serviciile publice deconcentrate (...) cu atribuţii în domeniile educaţiei şi culturii, precum şi instituţiile de învăţământ superior pot acorda sprijin material, financiar şi logistic bibliotecilor, muzeelor, instituţiilor de învăţământ, organizaţiilor neguvernamentale, editurilor, precum şi altor instituţii cu atribuţii în domeniile educaţiei şi culturii pentru organizarea de evenimente de încurajare a lecturii, în limita resurselor bugetare şi logistice disponibile", se arată în actul normativ.
Legea prevede ca muzeele, bibliotecile publice şi instituţiile cu atribuţii în domeniile educaţiei şi culturii pot acorda asistenţă de specialitate pentru manifestările organizate cu ocazia Zilei naţionale a lecturii, în vederea încurajării lecturii.
"În săptămâna care include Ziua naţională a lecturii, în timpul desfăşurării activităţilor didactice, unităţile de învăţământ preuniversitar pot organiza activităţi de promovare şi încurajare a lecturii", mai prevede legea.
De asemenea, potrivit actului normativ, cu ocazia acestei Zile, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES produc, difuzează sau redifuzează, după caz, emisiuni de promovare şi încurajare a lecturii.
"În ziua de 15 februarie, în timpul orelor de curs, personalul didactic împreună cu elevii pot desfăşura activităţi de promovare şi încurajare a lecturii. Institutul Cultural Român, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, ambasadele şi consulatele României pot desfăşura proiecte culturale şi/sau educaţionale dedicate Zilei naţionale a lecturii, individual sau în colaborare cu asociaţii şi fundaţii de profil, în limita resurselor bugetare şi logistice disponibile", se mai arată în lege.
Iniţiatorii propunerii legislative atrag atenţia, în expunerea de motive, că România se confruntă cu un nivel tot mai scăzut de consum de carte.
Ei menţionează că, potrivit statisticilor realizate la nivel naţional şi european, românii, în special copiii şi tinerii, "citesc foarte puţin": "68,5% dintre români nu au citit măcar o carte în ultimul an; 20% dintre români citesc o dată pe lună şi 8% citesc zilnic; 38,7% dintre persoanele de 15 ani nu înţeleg ceea ce citesc, 40% este rata analfabetismului funcţional în România şi aproape 50% dintre absolvenţii de studii liceale nu promovează examenul de Bacalaureat şi au dificultăţi la Evaluările naţionale", se mai arată pe www.cdep.ro.
sursa: Agerpres
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News
Vezi versiune mobil